Iarna nu e anotimpul meu preferat… nici pe departe. Dar inainte de a arunca cu bulgari de zapada in mine, lasa-ma sa explic DE CE: picioarele si mainile imi sunt reci mereu, afara e frig tot timpul. Ah, si cireasa de pe tort e desigur, orice tinuta de iarna. Totul e prea gros, prea mare, plus ca straturile de haine (care nici macar nu-mi tin de cald) ma fac sa ma simt exact ca omuletul Michelin. Ufff, chiar nu-mi place iarna!

Mie iarna mi-e frig
Mie iarna mi-e frig
Ma ia cu ameteala de la atatea zapada
Ma ia cu ameteala de la atatea zapada

Dar asta nu inseamna ca e totul rau si urat. Acea prima ninsoare e magica. Fulgii de nea danseaza in aer, natura se imbraca in haine albe si pufoase. E o seductie supranaturala aici, o lumina feerica ce avantajeaza orice ten si o pace interioara care ma face sa ma indoiesc de fiecare data de antipatia mea fata de iarna. Oare am visat eu ca nu-mi placea iarna?

O patura alba si pufoasa
O patura alba si pufoasa
Natura in haine de iarna
Natura in haine de iarna

Gata cu compunerea de clasa a 2-a, ai inteles ce vroiam sa spun. Sunt o mare nehotarata, si “imi-place-dar-de-fapt-nu-mi-place-iarna“. Iar dupa fiecare ninsoare generoasa imi iau cea mai groasa pufoaica pe mine (cea noua de la Depot96 are 2 fete, sa nu ma plictisesc), un guler de blana si trei perechi de sosete si ma incumet “sa dau piept cu dusmanul”.

Pufoiaca cu 2 fete colorate
Pufoiaca cu 2 fete colorate
Si stilistii o iau razna cateodata...
Si stilistii o iau razna cateodata…

Si de fiecare data ma simt ca un copil nerabdator, si invariabil imi trec prin minte versuri pe care le credeam uitate. Le-am invavat odata, demult, la scoala, cand iarna era MEREU un anotimp plin de magie. Oare cand s-a transformat in “Mi-e frig, vreau acasa“?

Nebunia iernii
Nebunia iernii

“A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg, acum a stat,
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.

Nu e soare, dar e bine,
Şi pe râu e numai fum.
Vântu-i liniştit acum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.

Sunt copii. Cu multe sănii,
De pe coastă vin ţipând
Şi se-mping şi sar râzând;
Prin zăpadă fac mătănii;
Vrând-nevrând.”

      George Cosbuc – Iarna pe ulita

Iarna copilariei mele
Iarna copilariei mele
Author

Write A Comment